Intrebari frecvente
Tot ce trebuie sa stii despre apneea in somn si terapia CPAP
Apneea in somn si diagnostic
Apneea obstructiva in somn este o tulburare in care caile aeriene superioare se blocheaza partial sau complet in timpul somnului, cauzand pauze repetate in respiratie care pot dura de la 10 secunde pana la cateva minute.
Aceste pauze fragmenteaza somnul si reduc nivelul de oxigen din sange, chiar daca persoana afectata nu isi aminteste ca s-a trezit. Rezultatul este un somn neodihnitor si oboseala cronica in timpul zilei.
Apneea afecteaza aproximativ 1 din 4 barbati si 1 din 9 femei si este asociata cu un risc crescut de hipertensiune, boli cardiovasculare si diabet de tip 2 daca ramane netratata.
Terapia CPAP se recomanda dupa un diagnostic confirmat de apnee in somn, pus de un medic pneumolog sau neurolog pe baza unei poligrafii respiratorii sau a unei polisomnografii.
Semnele care ar trebui sa te trimita la medic: sforait puternic, oboseala dupa un somn aparent suficient, treziri cu senzatie de sufocare, dureri de cap dimineata sau un partener care observa ca te opresti din respirat.
Pentru o evaluare initiala a riscului poti completa chestionarul STOP-BANG. Dureaza sub 2 minute si nu inlocuieste investigatia medicala.
AHI este numarul mediu de apnei si hipopnei inregistrate intr-o ora de somn. Este principalul indicator dupa care se stabileste severitatea apneei.
- sub 5 — normal
- 5-15 — apnee usoara
- 15-30 — apnee moderata
- peste 30 — apnee severa
Aparatele moderne afiseaza AHI-ul pe ecran in fiecare dimineata. Sub o terapie corect setata, valoarea ar trebui sa scada constant sub 5.
La apneea obstructiva caile aeriene se inchid mecanic, dar corpul continua sa faca efort ca sa respire. La cea centrala creierul nu mai trimite comanda de respiratie, deci efortul respirator lipseste complet.
Forma obstructiva este de departe cea mai frecventa si raspunde bine la CPAP. Apneea centrala si formele mixte necesita evaluare medicala si adesea alt tip de aparat, BiPAP sau servoventilatie.
Nu. Se poate sfora zgomotos fara sa ai apnee, dupa cum poti avea apnee fara sa sforai aproape deloc.
Semnalul de alarma nu este sforaitul in sine, ci combinatia dintre sforait intrerupt de pauze, treziri cu senzatie de sufocare si somnolenta in timpul zilei. Doar o investigatie a somnului poate confirma diagnosticul.
Nu. Greutatea este cel mai important factor de risc, dar apneea apare si la persoane normoponderale.
Conteaza la fel de mult anatomia: maxilar retras, gat scurt, amigdale sau limba marite, sept deviat. Se adauga varsta, consumul de alcool seara si, in cazul femeilor, perioada de dupa menopauza.
Apneea netratata creste semnificativ riscul de boli cardiovasculare (hipertensiune, infarct, AVC), diabet de tip 2 si accidente rutiere din cauza somnolentei diurne.
Pacientii cu apnee severa netratata au un risc de pana la 3 ori mai mare de evenimente cardiovasculare. Vestea buna este ca terapia CPAP corecta reduce dramatic aceste riscuri, uneori chiar din primele saptamani de utilizare.
Apneea obstructiva este o afectiune cronica, iar CPAP-ul o tine sub control fara sa o vindece. Daca opresti terapia, simptomele revin de obicei in cateva nopti.
Exista situatii in care medicul reevalueaza nevoia de aparat, de exemplu dupa o scadere importanta in greutate sau dupa o interventie chirurgicala. Decizia se ia insa dupa o noua investigatie a somnului, niciodata pe cont propriu.
Posibil, dar nu automat. Scaderea in greutate reduce frecvent severitatea apneei, insa rareori o elimina complet.
Ce se intampla cel mai des este ca presiunea necesara scade. Cere medicului o reevaluare dupa ce ai slabit semnificativ si lasa-l pe el sa ajusteze setarile aparatului.
Aparate CPAP
Aparatul genereaza un flux continuu de aer presurizat, livrat prin masca purtata in timpul somnului. Presiunea mentine caile aeriene deschise si previne colapsul tesuturilor moi din gat.
Nu livreaza oxigen si nu respira in locul tau. Aerul presurizat functioneaza ca o atela pneumatica, tinand deschis un canal care altfel s-ar inchide.
Aparatele de tip Auto CPAP (APAP) ajusteaza presiunea automat, noapte de noapte, in functie de nevoile reale — mai mult confort si eficienta mai buna fata de aparatele cu presiune fixa.
CPAP livreaza o presiune fixa toata noaptea. APAP ajusteaza presiunea automat, intre limite prescrise de medic. BiPAP foloseste doua presiuni diferite: una la inspir si una mai mica la expir.
Majoritatea pacientilor primesc APAP, pentru ca se adapteaza la pozitia de somn si la variatiile de la o noapte la alta. BiPAP se recomanda la presiuni mari, la afectiuni pulmonare asociate sau atunci cand expirul devine greu. Comparatie detaliata in ghidul de aparate CPAP.
Presiunea o stabileste medicul, pe baza investigatiei sau a unei titrari. Se exprima in cmH2O si se incadreaza de obicei intre 4 si 20.
La aparatele automate medicul prescrie un interval, iar aparatul alege in fiecare moment presiunea minima necesara. Setarile nu se modifica pe cont propriu: o presiune prea mica lasa apneele netratate, una prea mare provoaca pierderi de aer si aer inghitit. Noi configuram aparatul gratuit, conform prescriptiei.
Ambele sunt functii de confort. Rampa porneste de la o presiune mica si o creste treptat, in 20-45 de minute, ca sa adormi mai usor. Reducerea presiunii la expir scade usor presiunea in momentul in care expiri.
Sunt utile mai ales in primele saptamani, cat te obisnuiesti cu terapia. Denumirea comerciala difera de la producator la producator — EPR la ResMed, Flex la Philips, SoftPAP la Lowenstein — dar principiul este acelasi.
Nu este obligatoriu, dar il recomandam. Aerul presurizat usuca mucoasa, iar nasul infundat si gatul uscat sunt printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii renunta la terapie.
Devine aproape indispensabil iarna, cand aerul din locuinta este uscat, si in cazul celor care respira pe gura. La majoritatea aparatelor moderne este integrat si se umple cu apa distilata.
Aparatele moderne sunt extrem de silentioase — ResMed AirSense 11 produce doar 27 dBA, echivalentul unei soapte. Sforaitul tipic masoara intre 50 si 90 dBA, deci aparatul este mult mai linistit decat problema pe care o trateaza.
Daca auzi zgomote, cauza este aproape intotdeauna o masca ce nu etanseaza corect sau o scurgere pe furtun, nu motorul. Contacteaza-ne si te ajutam sa gasesti sursa.
Un aparat intretinut corect functioneaza in mod obisnuit 5-7 ani. Componenta care se uzeaza in timp este motorul.
Conteaza mai mult decat varsta aparatului schimbarea la timp a filtrelor: un filtru imbacsit forteaza motorul si ii scurteaza durata de viata. Aparatele beneficiaza de garantie comerciala, iar pe durata unei reparatii iti punem la dispozitie aparat de schimb.
Da. Alimentarea universala 100-240V functioneaza in orice tara, cu adaptorul de priza potrivit, iar aparatele CPAP sunt acceptate in cabina avionului ca dispozitiv medical.
Multe companii aeriene nu il includ in limita de bagaj de mana, dar politica difera, asa ca verific-o inainte de zbor. Pentru calatorii frecvente recomandam ResMed AirMini, cel mai mic CPAP disponibil, care incape in orice geanta.
Masti, confort si utilizare zilnica
Depinde de modul in care respiri si de pozitia in care dormi. Masca oronazala acopera nasul si gura, potrivita daca respiri pe gura sau ai presiuni ridicate. Masca nazala este cea mai populara, pentru cei care respira pe nas. Masca cu perne nazale este cea mai minimalista, buna pentru dormitorii activi sau pentru claustrofobie.
Daca nu esti sigur, chestionarul de alegere a mastii te ghideaza in cateva intrebari simple.
Aproape intotdeauna este o problema de marime sau de pozitionare, nu de aparat. Incearca mai intai sa reasezi masca intins in pat, in pozitia in care dormi, nu stand pe marginea patului.
Daca tot pierde aer, verifica hamurile — stranse prea tare, silicionul se deformeaza si etanseaza mai prost decat lejer — apoi marimea pernei si uzura ei. Perna este consumabil si isi pierde elasticitatea in cateva luni.
Urmele usoare care dispar in 30-60 de minute dupa ce scoti masca sunt normale. Durerea, rosata care persista sau rana la radacina nasului nu sunt si inseamna ca ceva trebuie schimbat.
Cauza obisnuita este strangerea excesiva a hamurilor, de obicei ca reactie la pierderile de aer. Slabeste-le progresiv, pana chiar inainte de punctul in care incep scurgerile. Daca problema persista, marimea sau tipul de masca nu ti se potrivesc.
Este o reactie frecventa la inceput si trece de obicei cu obisnuinta treptata. Poarta masca 15-20 de minute seara, treaz, in timp ce citesti sau te uiti la televizor, initial fara aparat pornit, apoi cu aparatul pornit.
Ajuta si alegerea unei masti mai mici. Pernele nazale nu acopera fata deloc si sunt cea mai buna optiune in caz de claustrofobie. Functia de rampa, care porneste de la o presiune mica, face si ea diferenta.
Inseamna ca aerul iese pe gura in timpul noptii sau ca nivelul de umidificare este prea mic. Prima masura este cresterea treptata a umidificarii.
Daca folosesti masca nazala si respiri pe gura, o banda pentru barbie sau trecerea la o masca oronazala rezolva problema. Iarna, un furtun incalzit previne si condensul din tub.
Se numeste aerofagie si apare cand o parte din aerul presurizat ajunge in esofag in loc de plamani. Nu este periculoasa, dar e neplacuta.
Cauzele obisnuite sunt o presiune mai mare decat este nevoie, pierderile de aer care fac aparatul sa compenseze, sau dormitul pe spate. Ridicarea capului patului si dormitul pe o parte ajuta. Daca persista, cere medicului o reevaluare a presiunii.
Toata noaptea, de fiecare data cand dormi, inclusiv la somnul de dupa-amiaza. Pragul minim considerat eficient este de 4 ore pe noapte, in majoritatea noptilor, dar beneficiul creste cu fiecare ora in plus.
Apneele sunt mai frecvente in somnul REM, concentrat in a doua jumatate a noptii. Daca scoti masca la 3 dimineata, ratezi exact partea in care aparatul lucreaza cel mai mult.
Da, dar putina si simpla. Zilnic — clateste masca, goleste umidificatorul si lasa-l sa se usuce. Saptamanal — spala masca, rezervorul si furtunul cu apa calduta si sapun neutru, fara detergenti agresivi.
Produsele potrivite le gasesti in sectiunea igiena si intretinere CPAP.
Orientativ, masca si perna la 6-12 luni si furtunul la 1-2 ani. Filtrele se schimba mult mai des, in functie de tipul lor:
- Filtru standard — la 1-3 luni
- Filtru hipoalergenic — la 2 saptamani pana la o luna
- Filtru din burete, reutilizabil — se spala periodic si se inlocuieste la 6 luni, maximum un an
Intervalele depind de cate ore folosesti aparatul, de praful din dormitor si de animalele din casa. Schimba mai devreme daca observi ingalbenire, crapaturi in silicon sau pierderi de aer care nu se rezolva prin reajustare. Gasesti tot ce ai nevoie la componente de masti si igiena si intretinere.
Nu ai gasit raspunsul cautat? Specialistul nostru CPAP iti raspunde in cateva minute.