- De ce sforaim
- Sforait simplu sau apnee in somn: diferentele
- Semnele care pot indica apnee in somn
- Ce poate observa partenerul noaptea
- Testul STOP-BANG: un prim pas de acasa
- Sforaitul la femei si la copii
- Ce puteti face pentru sforaitul simplu
- La ce medic mergeti si ce urmeaza
- Intrebari frecvente
- Pe scurt
Sforaitul este foarte frecvent si, de multe ori, este doar un zgomot neplacut. Devine un semnal de atentie atunci cand este puternic si apare aproape in fiecare noapte, cand este intrerupt de pauze de respiratie urmate de un gafait sau de o senzatie de sufocare, sau cand persoana se simte obosita si somnolenta ziua, desi a dormit suficient. Atunci poate fi vorba de apnee in somn, o afectiune care merita evaluata de medic. In acest ghid aflati cum faceti diferenta, ce poate observa partenerul noaptea si ce pasi urmeaza.
De ce sforaim
Sforaitul apare cand aerul trece prin gat in timpul somnului si face sa vibreze tesuturile moi din partea din spate a gatului: valul palatin, omusorul, limba sau amigdalele. In somn, muschii se relaxeaza, iar calea prin care trece aerul se ingusteaza. Cu cat se ingusteaza mai mult, cu atat vibratia si zgomotul sunt mai mari.
Sforaitul este des intalnit. Academia Americana de Medicina Somnului (AASM) estimeaza ca aproximativ 40% dintre barbatii adulti si 24% dintre femeile adulte sforaie in mod obisnuit, iar aproape jumatate dintre oameni sforaie la un moment dat in viata. Asadar, nu orice sforait inseamna o boala.
Cateva lucruri fac sforaitul mai probabil:
- dormitul pe spate;
- alcoolul sau sedativele seara, care relaxeaza muschii gatului;
- nasul infundat, din cauza unei raceli sau a alergiilor;
- kilogramele in plus, mai ales in zona gatului;
- varsta si sexul masculin;
- istoricul in familie.
Sforait simplu sau apnee in somn: diferentele
In apneea obstructiva in somn, calea respiratorie nu doar se ingusteaza, ci se inchide partial sau complet, de mai multe ori pe ora. Respiratia scade sau se opreste cateva secunde, nivelul de oxigen poate scadea, iar creierul se trezeste pentru scurt timp ca sa reia respiratia. De cele mai multe ori, persoana nu isi aminteste aceste treziri.
Tabelul de mai jos va ajuta sa vedeti diferenta. Este orientativ: diagnosticul il pune doar medicul, pe baza unui studiu de somn.
| Sforait simplu | Posibil semn de apnee in somn | |
|---|---|---|
| Zgomotul | Regulat, constant | Puternic, neregulat, cu pauze de liniste |
| Respiratia | Continua | Se opreste, apoi revine brusc, cu un gafait sau un pufait |
| Cum va treziti | Odihnit | Obosit, cu dureri de cap sau gura uscata |
| In timpul zilei | Fara somnolenta neobisnuita | Somnolenta, atipiti usor la televizor sau la volan |
| Cine sufera | Mai ales partenerul, din cauza zgomotului | Si persoana care sforaie, si partenerul |
Semnele care pot indica apnee in somn
Noaptea
- sforait puternic, aproape in fiecare noapte;
- pauze de respiratie observate de altcineva;
- treziri cu senzatia de sufocare, de inec sau de lipsa de aer;
- somn agitat, intors des de pe o parte pe alta;
- treziri repetate ca sa mergeti la toaleta.
Ziua
- oboseala si somnolenta, desi ati dormit destule ore;
- atipiti usor cand stati linistit, la televizor, la citit sau in trafic;
- dureri de cap dimineata;
- probleme de concentrare sau de memorie, iritabilitate.
AASM recomanda evaluarea medicala atunci cand sforaitul este puternic, cand este insotit de sunete de sufocare sau de gafait, sau cand va simtiti obosit ziua, desi ati dormit suficient.
Lista completa a simptomelor, a factorilor de risc si a complicatiilor o gasiti in ghidul despre apneea in somn.
Ce poate observa partenerul noaptea
De cele mai multe ori, cel care observa primul problema nu este cel care sforaie, ci persoana de langa el. Daca va ingrijoreaza sforaitul partenerului, cateva observatii facute cu atentie il pot ajuta mult la medic:
- Pauzele de respiratie. Sforaitul se opreste brusc, pieptul pare ca incearca sa respire, dar aerul nu trece, apoi respiratia revine cu un sforait puternic sau un gafait.
- Cat dureaza pauzele. Numarati in gand cateva secunde. Pauzele de 10 secunde sau mai lungi sunt relevante pentru medic.
- Cat de des se intampla. O singura data pe noapte sau de mai multe ori pe ora?
- Pozitia. Apare mai ales cand doarme pe spate?
- Alte semne. Se zbate, se trezeste speriat, transpira mult noaptea.
Ajuta sa notati observatiile timp de una sau doua saptamani. Unii parteneri inregistreaza cateva minute de sunet cu telefonul, cu acordul persoanei, ca medicul sa poata asculta. O inregistrare nu pune un diagnostic, dar poate convinge mai usor persoana sa mearga la medic.
Daca persoana care sforaie se impotriveste, vorbiti despre oboseala si despre somnul vostru, nu despre zgomot. "Imi fac griji pentru tine" ajunge de obicei mai bine decat "Nu mai pot dormi din cauza ta".
Din experienta Somnus
In majoritatea cazurilor, aproape 8 din 10 pacienti cu care vorbim ne marturisesc ca partenerul de viata a fost cel care a tras semnalul de alarma. Ei sunt cei care se trezeau speriati noaptea din cauza sforaitului puternic urmat de acele pauze lungi de respiratie si tot ei i-au impins insistent sa mearga la un consult de somnologie.
Ca observatie din practica, dupa inceperea terapiei CPAP, schimbarea este vizibila pentru ambii parteneri: pacientul se trezeste odihnit si fara dureri de cap, iar partenerul scapa de anxietatea permanenta si de micro-trezirile repetate. Vedem frecvent cupluri care ne spun ca au reusit sa doarma din nou impreuna in acelasi pat dupa ani de zile in care dormeau in camere separate din cauza sforaitului.
Testul STOP-BANG: un prim pas de acasa
STOP-BANG este un chestionar scurt, folosit de medici ca test de screening, adica pentru a vedea cine are un risc mai mare de apnee obstructiva in somn si ar trebui evaluat. Are 8 intrebari cu raspuns da sau nu: sforait puternic, oboseala, pauze de respiratie observate, tensiune arteriala mare, indice de masa corporala, varsta, circumferinta gatului si sex.
Conform autorilor chestionarului (Chung si colaboratorii, 2016), un scor de 0-2 inseamna risc scazut, 3-4 risc intermediar, iar 5-8 risc crescut pentru apnee moderata sau severa. La scorurile intermediare, medicul tine cont si de alte elemente.
Puteti completa chestionarul in mai putin de doua minute pe pagina Chestionar STOP-BANG. Retineti insa ca un scor mic nu exclude apneea, iar un scor mare nu o confirma. Rezultatul este doar un motiv in plus sa discutati cu medicul.
Sforaitul la femei si la copii
La femei, apneea in somn este mai des trecuta cu vederea. Multe femei vorbesc mai greu despre sforait, iar simptomele pot fi mai putin tipice: oboseala, insomnie, dureri de cap dimineata sau stari de neliniste. Riscul creste dupa menopauza. Daca sforaiti si va simtiti obosita fara un motiv clar, merita sa discutati cu medicul.
La copii, sforaitul obisnuit nu trebuie ignorat. Cauza frecventa sunt amigdalele sau vegetatiile marite. Daca un copil sforaie des, respira pe gura in somn sau are pauze de respiratie, discutati cu medicul pediatru sau cu medicul ORL.
Ce puteti face pentru sforaitul simplu
Pentru sforaitul fara alte semne, AASM recomanda cateva masuri simple:
- dormiti pe o parte, nu pe spate;
- evitati alcoolul in orele dinaintea culcarii;
- renuntati la fumat;
- slabiti, daca aveti kilograme in plus;
- tratati nasul infundat, la recomandarea medicului.
Atentie: daca exista semne de apnee in somn, aceste masuri nu inlocuiesc evaluarea medicala. Nici dispozitivele anti-sforait cumparate fara recomandare nu sunt o solutie in acest caz. Ele pot reduce zgomotul fara sa trateze opririle respiratiei, iar problema ramane nedescoperita.
La ce medic mergeti si ce urmeaza
Pentru sforait insotit de semnele de mai sus, puteti merge la medicul de familie, care va poate trimite mai departe, sau direct la un medic somnolog, pneumolog ori ORL. Medicul va intreaba despre somn, despre oboseala din timpul zilei si despre ce a observat partenerul, va examineaza si, daca suspecteaza apnee, recomanda un studiu de somn.
Studiul de somn se poate face acasa, cu un aparat portabil, sau intr-un laborator de somn. Pe baza lui, medicul stabileste daca exista apnee si cat de severa este. Notitele partenerului si rezultatul chestionarului STOP-BANG va ajuta sa descrieti mai usor situatia la consultatie.
Daca diagnosticul este de apnee in somn, tratamentul cel mai folosit este terapia CPAP. Cum arata primele saptamani cu aparatul aflati in ghidul despre adaptarea la CPAP.
Intrebari frecvente
Orice sforait inseamna apnee in somn?
Nu. Sforaitul este foarte frecvent, iar multi oameni sforaie fara sa aiba apnee. Merita insa verificat daca este puternic, apare aproape in fiecare noapte, este insotit de pauze de respiratie sau de gafait, ori daca va simtiti obosit ziua.
Pot avea apnee in somn fara sa sforai?
Da, se poate. Nu toate persoanele cu apnee sforaie puternic, mai ales femeile. In plus, apneea centrala, o forma mai rara, apare adesea fara sforait. Oboseala neexplicata si somnul neodihnitor sunt si ele motive sa discutati cu medicul.
Pot afla singur daca am apnee in somn?
Nu cu siguranta. Chestionarul STOP-BANG si observatiile partenerului va arata daca riscul este mai mare, iar unele aplicatii de telefon inregistreaza sforaitul. Diagnosticul se pune insa doar de medic, pe baza unui studiu de somn.
Ajuta dispozitivele anti-sforait?
Pentru sforaitul simplu, unele dispozitive pot reduce zgomotul. Daca exista semne de apnee, discutati intai cu medicul. Un dispozitiv care reduce doar zgomotul poate ascunde problema, fara sa trateze opririle respiratiei.
Sforaitul se agraveaza cu varsta?
Adesea da. Cu varsta, muschii gatului isi pierd din tonus, iar sforaitul devine mai frecvent. Si riscul de apnee in somn creste dupa 50 de ani. Un sforait aparut sau agravat recent merita discutat cu medicul.
Pe scurt
Sforaitul este de cele mai multe ori doar zgomot. Devine un semnal de atentie cand este puternic si zilnic, cand este intrerupt de pauze de respiratie si gafait sau cand va simtiti obosit ziua. Completati chestionarul STOP-BANG, rugati partenerul sa noteze ce observa noaptea si discutati cu medicul somnolog, pneumolog sau ORL. Daca diagnosticul se confirma, gasiti aparatele recomandate pentru terapie in categoria Aparate CPAP, iar echipa Somnus va poate ajuta la alegere.
Informatiile din acest articol au caracter general si nu inlocuiesc sfatul medicului.
Comentarii