- De ce este nevoie de un studiu de somn
- Poligrafia respiratorie: studiul de somn acasa
- Polisomnografia: studiul complet, in laborator
- Prin ce difera, pe scurt
- Cand recomanda medicul polisomnografia
- Cum va pregatiti pentru noaptea testului
- Cum cititi rezultatul unui studiu de somn
- Intrebari utile pentru medic
- Ce urmeaza dupa diagnostic
- Intrebari frecvente
- Pe scurt
Diagnosticul de apnee in somn se pune printr-un studiu de somn: fie o poligrafie respiratorie, facuta de obicei acasa, cu un aparat portabil, fie o polisomnografie, facuta intr-un laborator de somn. Poligrafia urmareste respiratia si oxigenul din sange; polisomnografia urmareste, in plus, si somnul propriu-zis, prin activitatea creierului. Ce test faceti decide medicul, in functie de simptome si de alte afectiuni. In acest ghid aflati prin ce difera cele doua, cum va pregatiti pentru noaptea testului si cum cititi un rezultat.
De ce este nevoie de un studiu de somn
Sforaitul, oboseala sau pauzele de respiratie observate de partener ridica suspiciunea de apnee, dar nu o confirma. La fel, chestionarele de tipul STOP-BANG arata doar cine are un risc mai mare. Ghidul Academiei Americane de Medicina Somnului (AASM) din 2017 recomanda clar ca apneea obstructiva sa nu fie diagnosticata doar pe baza chestionarelor, ci numai impreuna cu un studiu de somn.
Studiul de somn arata doua lucruri esentiale: daca exista apnee si cat de severa este. De aici porneste decizia medicului despre tratament. Daca nu sunteti inca sigur daca sforaitul dumneavoastra merita verificat, incepeti cu ghidul despre sforait sau apnee in somn.
Poligrafia respiratorie: studiul de somn acasa
Poligrafia respiratorie se face de obicei acasa, in patul dumneavoastra. Primiti un aparat mic, portabil, si cativa senzori pe care ii puneti seara, dupa instructiunile primite. Aparatul inregistreaza toata noaptea:
- fluxul de aer, printr-o canula subtire pusa la nas;
- efortul de respiratie, prin una sau doua centuri elastice pe piept si pe abdomen;
- oxigenul din sange si pulsul, printr-un senzor pus pe deget (pulsoximetru);
- pozitia corpului si, la multe aparate, sforaitul.
Avantajul este ca dormiti acasa, intr-un mediu cunoscut, iar testul este mai simplu. Limita este ca aparatul nu vede daca dormiti sau sunteti treaz. De aceea, evenimentele se raporteaza la timpul de inregistrare, nu la timpul real de somn, iar rezultatul poate iesi uneori mai mic decat in realitate.
Polisomnografia: studiul complet, in laborator
Polisomnografia este studiul de somn complet si se face de obicei intr-un laborator de somn, unde petreceti noaptea sub supravegherea unui tehnician. Pe langa ce inregistreaza poligrafia, ea mai urmareste:
- activitatea creierului (EEG), adica fazele de somn si trezirile scurte;
- miscarile ochilor si tonusul muschilor de la barbie, importante pentru faza de vis;
- miscarile picioarelor;
- ritmul inimii (EKG);
- de multe ori, si o inregistrare video.
Pentru ca vede somnul propriu-zis, polisomnografia poate descoperi si alte tulburari de somn, nu doar apneea. Este si testul folosit cand poligrafia nu a dat un raspuns clar.
Prin ce difera, pe scurt
| Poligrafie respiratorie | Polisomnografie | |
|---|---|---|
| Unde se face | De obicei acasa | De obicei in laborator de somn |
| Ce inregistreaza | Respiratia, oxigenul, pulsul, pozitia | Tot ce inregistreaza poligrafia, plus creierul, ochii, muschii, picioarele, inima |
| Vede daca dormiti | Nu | Da |
| Supraveghere | Fara tehnician in timpul noptii | Tehnician prezent |
| Potrivita mai ales pentru | Adulti cu suspiciune de apnee moderata sau severa, fara alte afectiuni importante | Situatii complicate sau cand poligrafia nu a fost concludenta |
Cand recomanda medicul polisomnografia
Conform ghidului AASM, poligrafia acasa este o optiune buna pentru adultii fara alte probleme medicale importante, care au semne de apnee moderata sau severa. Polisomnografia este recomandata in locul ei la persoanele cu:
- boli de inima sau de plamani semnificative;
- slabiciune a muschilor respiratori, din cauza unei boli neuromusculare;
- suspiciune de respiratie insuficienta in somn (hipoventilatie);
- tratament de lunga durata cu medicamente opioide;
- un accident vascular cerebral in antecedente;
- insomnie severa.
Tot AASM recomanda polisomnografia atunci cand poligrafia iese normala, neclara sau nu a inregistrat corect, dar medicul suspecteaza in continuare apnee. Asadar, un rezultat normal la poligrafie nu exclude intotdeauna boala.
Cum va pregatiti pentru noaptea testului
Respectati intai instructiunile primite de la medic sau de la laborator. In general, ajuta urmatoarele:
- Pastrati o zi obisnuita. Mergeti la culcare la ora obisnuita si evitati somnul de dupa-amiaza, ca sa adormiti usor seara.
- Evitati alcoolul seara si cafeaua sau ceaiul negru dupa-amiaza, daca nu vi se spune altfel. Alcoolul poate schimba respiratia in somn.
- Luati medicamentele obisnuite, dar spuneti-i medicului ce tratament urmati, mai ales somnifere sau calmante.
- Pregatiti-va pentru senzori. Faceti dus inainte, nu aplicati creme sau uleiuri pe piele, iar pe degetul pentru senzorul de oxigen sa nu aveti oja sau unghii false. Pentru polisomnografie, parul trebuie sa fie curat, fara gel sau fixativ.
- Puneti senzorii cu atentie, exact cum vi s-a aratat. Daca unul cade in timpul noptii, puneti-l la loc.
- Notati ora de culcare, ora de trezire si de cate ori v-ati trezit. Notitele ajuta medicul la interpretare.
Nu va faceti griji ca nu veti dormi "ca de obicei". Majoritatea oamenilor dorm suficient pentru un rezultat util, chiar daca noaptea nu pare perfecta.
Din experienta Somnus
Cea mai frecventa intrebare pe care o primim dupa o poligrafie este legata de valoarea IAH-ului (Indicele de Apnee si Hipopnee). Pacientii vor sa inteleaga in cuvinte simple ce inseamna acel numar, de cate ori pe ora s-au oprit din respirat si de ce valoarea scaderii oxigenului din sange este atat de importanta pentru alegerea presiunii si a aparatului potrivit (CPAP fix sau AutoCPAP).
Despre noaptea testului, observam frecvent ca pacientii ne povestesc cat de greu le-a fost sa adorma cu toti senzorii, benzile de pe piept si canula nazala conectate, avand senzatia ca nu au dormit aproape deloc. In practica, ii linistim aratandu-le ca, desi au impresia unui somn fragmentat, aparatul de poligrafie a inregistrat suficiente ore de date clare pentru ca medicul somnolog sa stabileasca diagnosticul si severitatea apneei.
Cum cititi rezultatul unui studiu de somn
Raportul arata diferit de la un aparat la altul, dar aproape toate contin aceleasi valori principale.
Indicele de apnee-hipopnee (IAH sau AHI)
Este cifra cea mai importanta. Arata cate opriri complete ale respiratiei (apnee) si cate scaderi importante ale respiratiei (hipopnee) aveti, in medie, pe ora de somn. La poligrafie, cand aparatul nu vede somnul, indicele se poate numi si indice de evenimente respiratorii (IER sau REI) si se calculeaza pe ora de inregistrare.
La adulti, severitatea se clasifica de obicei astfel:
| Indice (evenimente pe ora) | Ce inseamna |
|---|---|
| Sub 5 | In limite normale |
| 5 - 14 | Apnee usoara |
| 15 - 29 | Apnee moderata |
| 30 sau mai mult | Apnee severa |
Cifra poate varia putin in functie de regulile dupa care sunt numarate hipopneele. De aceea, interpretarea finala o face medicul, impreuna cu simptomele dumneavoastra.
Alte valori din raport
- Saturatia de oxigen: valoarea medie si cea mai mica valoare din timpul noptii. Scaderile mari si repetate arata ca opririle respiratiei afecteaza oxigenul.
- Indicele de desaturare (IDO sau ODI): de cate ori pe ora scade oxigenul cu un anumit procent.
- Timpul cu oxigen sub 90%: cat din noapte ati petrecut cu saturatia sub acest prag.
- Indicele pe pozitii: de multe ori apneea este mai frecventa cand dormiti pe spate.
- Tipul apneelor: obstructive, centrale sau mixte. Diferenta conteaza pentru alegerea tratamentului.
- Sforaitul: cat la suta din noapte ati sforait.
Un exemplu, explicat
Sa luam un raport ilustrativ, inventat pentru acest ghid: IAH 24 pe ora, saturatie minima 82%, indice de desaturare 22, IAH pe spate 41, IAH pe o parte 9. Citit simplu, ar insemna o apnee moderata, cu scaderi ale oxigenului, mult mai frecventa cand persoana doarme pe spate. Decizia despre tratament ramane insa a medicului, care tine cont si de simptome si de alte afectiuni.
Intrebari utile pentru medic
Cand primiti rezultatul, merita sa intrebati:
- Cat de severa este apneea si ce tip de apnee am?
- Rezultatul este clar sau ar fi nevoie de un test complet, in laborator?
- Ce tratament imi recomandati si de ce?
- Ce presiune sau ce setari recomandati pentru aparat?
- Pozitia in care dorm conteaza in cazul meu?
- Cand facem o reevaluare si cum vom urmari daca tratamentul functioneaza?
Ce urmeaza dupa diagnostic
Daca diagnosticul de apnee se confirma, tratamentul cel mai folosit este terapia CPAP: un aparat care trimite aer usor presurizat printr-o masca si tine caile respiratorii deschise in somn. Medicul stabileste presiunea sau intervalul de presiune. Ghidul AASM pentru terapia CPAP arata ca tratamentul poate incepe fie cu un aparat AutoCPAP, care isi ajusteaza singur presiunea, folosit acasa, fie dupa o noapte de titrare in laborator.
Primele saptamani cu aparatul sunt explicate pas cu pas in ghidul despre adaptarea la CPAP. Aparatele AutoCPAP le gasiti in categoria AutoCPAP, iar daca preferati sa primiti totul deodata, aparat, masca, umidificator si furtun, in categoria Seturi complete CPAP. Mai multe despre diagnostic si tratament gasiti si in ghidul despre apneea in somn.
Intrebari frecvente
Care este diferenta dintre poligrafie si polisomnografie?
Poligrafia inregistreaza respiratia, oxigenul si pulsul si se face de obicei acasa. Polisomnografia inregistreaza in plus activitatea creierului, deci si somnul propriu-zis, si se face de obicei intr-un laborator de somn. Ce test este potrivit decide medicul.
Doare poligrafia sau polisomnografia?
Nu. Senzorii se lipesc sau se prind pe piele, fara ace. Pot fi putin incomozi la inceput, mai ales canula de la nas, dar majoritatea oamenilor reusesc sa doarma cu ei.
Ce fac daca nu dorm bine in noaptea testului?
Notati asta si spuneti-i medicului. Chiar si o noapte mai agitata ofera de obicei suficiente date. Daca inregistrarea nu este buna, medicul poate recomanda repetarea testului.
Poligrafia normala inseamna ca nu am apnee?
Nu intotdeauna. Poligrafia poate subestima uneori severitatea, pentru ca nu vede cat ati dormit efectiv. Daca simptomele persista, medicul poate recomanda o polisomnografie.
Pot afla daca am apnee cu un ceas inteligent sau o aplicatie?
Unele dispozitive pot semnala scaderi ale oxigenului sau sforait, dar nu inlocuiesc un studiu de somn. Diagnosticul se pune doar de medic, pe baza unei poligrafii sau a unei polisomnografii.
Pe scurt
Apneea in somn se diagnosticheaza printr-un studiu de somn: poligrafia, facuta de obicei acasa, sau polisomnografia, facuta in laborator. Rezultatul cel mai important este indicele de apnee-hipopnee, care arata cate evenimente aveti pe ora, interpretat de medic impreuna cu simptomele. Daca diagnosticul se confirma si incepeti terapia, gasiti aparatele in categoria AutoCPAP si echipamentul complet in categoria Seturi complete CPAP, iar echipa Somnus va ajuta sa alegeti.
Informatiile din acest articol au caracter general si nu inlocuiesc sfatul medicului.
Comentarii